Godspeed You! Black Emperor @ La Riviera, Madrid, 30.01.2011

19Feb11

Godspeed You! Black Emperror
Am rămas dator să scriu despre concertul ăsta şi cum nu de mult s-a scris aici despre calitatea scenei muzicale canadiene, postul ăsta o să pice la fix, mai cu seamă că post-rockul canadian e trecut uşor cu privirea de mulţi amatori de muzici. Oare mai e nevoie să fac o introducere la Godspeed You! Black Emperor? Mi-ar plăcea să cred că nu, totuşi amintesc celor mai puţin iniţiaţi că trupa asta a apărut de nicăieri în 1994 la Montreal, luându-şi numele de la un film japonez de prin anii ’70. Iniţial formula conţinea doar 3 membrii, care au scos un prim album pe bandă magnetică numit „€œAll Lights Fucked on the Hairy Amp Drooling” şi care a fost multiplicat  în vreo 30 de exemplare. Trupa a crescut extrem de repede doar cu ajutorul concertelor şi prin promovarea din vorbă în vorbă între fani, curand s-a ajuns la o formulă de 8 membrii. Personal pun albumul „F♯A♯∞”  în topul primelor 10 albume preferate şi ţin să remarc activitatea individuală a unora dintre membrii trupei cu proiectele HṚṢṬA şi A Silver Mt. Zion.

Revenind la activitatea GY!BE, acestia au intrat intr-un hiatus in 2003 si s-a vorbit adesea chiar despre despartirea lor. Drept urmare nu credeam ca o sa mai am vreodata ocazia sa-i vad live. Insa anul trecut au aparut niste zvonuri pe Internet cum ca trupa s-ar reuni pentru un turneu, avandu-l alaturi chiar pe Mike Moya, unul dintre membrii fondatori si cel care a parasit primul trupa. Zvonul s-a confirmat in curand pe cripticul site al formatiei, unde inca se mai pastreaza forma initiala a anuntului. Au fost fixate putine date, nici o locatie aproape de curtea mea. Am inceput sa imi fac planuri, si eram gata sa cumpar bilete pentru concertul din Bruxelles cand brusc au mai adaugat un set de date, care includea si Madridul. N-am stat pe ganduri, am luat biletele si mi-am inceput activitatea concertistica pe 2011 cu concertul lor. Urmau sa cante intr-un fost teatru, spatiu relativ mic si intim, acustica numai buna pentru post-rock (mai vazusem Mogwai acolo si am fost uimit). Insa, deoarece biletele s-au vandut ca painea calda, promotorul a mutat concertul intr-un loc mult mai mare. Am devenit sceptic dar a iesit cu adevarat impresionant. Sunetul poate lasa de dorit in spatii mari, insa a sunat totul fara cusur. Publicul a fost de asemenea educat, nu am auzit murmur decat rar, si atunci doar intre piese.

Au fost asadar in formula completa, trei chitari, un bas plus un al doilea bas/contrabas, vioara, doi percutionisti si de mentionat proiectionistul, pentru ca fara maiestria lui sunt convins ca muzica ar fi avut alt gust. Au inceput extrem de atmosferic, cu o piesa noua in care feedbackul discret al chitarelor m-a inghitit intr-un fel de hipnoza. Au urmat 2 piese care nu apar pe nici un album dar care au iesit la iveala pe un bootleg live inregistrat in 2003 in Nantes. Asadar, un inceput de concert total obscur, cu piese putin stiute si proiectii care au amestecat paduri, locuinte in paragina, bucati de text batut la masina si rafinarii de petrol in flacari. Percutia a fost extraordinara si vioara manuita cum la putine trupe am mai intalnit. Au continuat cu piese de pe ultimul material discografic, „Yanqui U.X.O.”, niste piese care dupa 9 ani suna la fel de bine. Au incheiat cantand in intregime EP-ul „Slow Riot for New Zerø Kanada”, de pe care nu a lipsit nici sample-ul ciudatului interviu ale carui fragmente se regasesc atat pe EP cat si pe „F♯A♯∞„. Doua ore de post-rock de cea mai fina speta, insa in care mi-a lipsit cel putin East Hastings sau Dead Flag Blues de pe „F♯A♯∞„. Comportamentul pe scena a fost asemenea unui ansamblu de muzica clasica: nu au fost microfoane pentru voci, iar la final artistii au iesit fara cuvinte doar cu plecaciuni si nu s-a revenit la un encore. Asta ma convinge oarecum si mai mult ca salile mici de concerte pentru muzica clasica devin mult mai potrivite pentru genul asta de muzica in comparatie cu cluburile. Oricum, mi-ar place sa cred ca o sa am ocazia sa ii revad, dar ceva imi spune ca reuniunea canadienilor nu va dura prea mult. Ca incheiere, recomand celor carora le-am starnit interesul, un studiu atent GY!BE,  acesta trupa nu are cum sa dezamageasca nici un iubitor de post-rock, atat prin muzica, cat si prin artwork-ul extrem de original si neobisnuit.

Anunțuri


2 Responses to “Godspeed You! Black Emperor @ La Riviera, Madrid, 30.01.2011”

  1. 1 sargo

    or sa cante iar in Europa pe 24 iulie la londra la ATP-ul cu Portishead pe post de curator.
    cred ca inca mai sunt bilete
    orice experienta live cu GS!BE merita orice efort.


  1. 1 Godspeed You! Black Emperor @ La Riviera | Slicker

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: